Istoricul clubului

ASU Politehnica Timișoara și-a început povestea în vara anului 2012, după dispariția vechiului club patronat de Marian Iancu datorată ingineriilor financiare. Actualul club e rezultatul unui parteneriat între Universitatea Politehnica Timișoara, una dintre cele mai prestigioase instituții educaționale din România și singurul proprietar moral și legal al clubului, și Asociația Suporterilor Timișoreni ”Druckeria”, organismul juridic ce sprijină activitatea suporterilor poliști.

Cele cinci sezoane disputate până acum au însemnat, peste 150 partide disputate acasă sau în deplasare în ligile inferioare (fotbal amator) sau în cadru profesionist (Liga a III-a și Liga a II-a).

Am reușit rezultate foarte bune datorită unei legături speciale pe care am reușit să o creăm între tribună și teren și mulțumită transpunerii dorințelor și ambițiilor noastre în schemele de joc și tacticile aplicate de ”Băieții în Ghete”, cei care au avut onoarea de a îmbrăca tricoul alb-violet de-a lungul acestor ani.

Istoric

De aici a început totul

A însemnat punctul de pornire, sezonul în care ne-am transformat din suporteri în oameni de fotbal și am încercat să ne reconstruim clubul bazându-ne pe principii sănătoase. A fost pentru prima dată în istoria de peste 90 de ani a clubului nostru când am putut să ne luăm soarta în propriile mâini, reclădind clubul pe care îl iubim prin multă pasiune și muncă. La sfârșitul sezonului alb-violeții terminau pe locul 2 în Liga a V-a, penultimul eșalon fotbalistic românesc, la două puncte în spatele formației Progresul Racovița, obținând promovarea în Liga a IV-a Timiș. În acest sezon băieții noștri au reușit să marcheze 125 goluri, înregistrând 25 victorii, un egal și o înfrângere, formația studențească dând și golgeterul campionatului, Adrian Marchiș, cu 38 goluri în dreptul numelui său!

Din punct de vedere organizatoric și extrasportiv a fost sezonul în care am căutat formula perfectă prin care să funcționăm și să supraveghem activitatea fotbalistică, încercând să descoperim modalități prin care să ajutăm clubul și să îi susținem dezvoltarea. Am pornit de la un target de a atrage sponsorizări și donații în valoare de 4000 lei pentru achiziționarea de echipament și materiale de antrenament și am încheiat sezonul administrând un buget de cca. 60000 EUR.

Am atras alături de club oameni de valoare din peisajul fotbalistic timișorean și timișean, nume precum Iosif Rotariu, Paul Codrea, Constantin Varga, Sorin Brîndescu sau Antonio Foale alăturându-se celui mai îndrăzneț proiect fotbalistic de la acea vreme.

Ratarea promovării. Obligatoriu înainte!

Cel de-al doilea capitol din istoria recentă a Politehnicii a însemnat și prima dezamăgire. Însă de asemenea a reprezentat un moment în care suporterii au conștientizat poziția unică în care se află și au înțeles importanța vremurilor pe care le trăiam și necesitatea de implicare la un nivel superior. La sfârșitul sezonului am ocupat poziția secundă în clasament, după o luptă acerbă cu ACS Ghiroda. Alb violeții au reușit o performanță remarcabilă, aceea de a încheia campionatul fără înfrângere, jocul rezultatelor fiind cel care ne-a făcut să ratăm promovarea. În continuare cei ce ne-au reprezentat în teren au oferit publicului spectacol, înțelegând care e scopul primordial al fotbalului, cele 114 goluri marcate de-a lungul sezonului dovedind apetitul ofensiv transmis de vibrația tribunei.

Sezonul a fost presărat cu momente frumoase, ”de povestit nepoților”, așa cum spunea marele antrenor al Politehnicii, maestrul Costică Rădulescu. Derby-urile locale cu CFR Timișoara ce au păstrat savoarea duelurilor de odinioară, câștigarea fazei județene a Cupei României, după o finală de infarct disputată la Giarmata Vii și câștigată în prelungiri, acțiunile caritabile sau sociale la care au participat fotbaliștii și suporterii Politehnicii, toate au fost argumente prin care Politehnica a intrat în inima publicului iubitor de fotbal din Timișoara și s-a transformat în mai mult decât un club de fotbal.

Promovarea în cel de-al treilea eșalon fotbalistic

Al treilea sezon petrecut alături de ”Băieții în Ghete” a fost o poveste frumoasă încununată cu accederea Politehnicii, în forma actuală, în fotbalul profesionist românesc. Alb violeții au câștigat duelul în doi cu Ripensia Timișoara, o altă echipă de legendă a României, reînființată din pasiune. Punctul de cotitură al sezonului a fost exact meciul retur cu Ripensia, disputat la început de aprilie pe Marele Oval timișorean, stadionul Dan Păltinișanu, cu adversarii noștri din postura de gazde. Pentru suporterii timișoreni a fost un moment extrem de emoționant, însemnând reîntoarcerea acasă pentru un singur meci. A fost o partidă pe care am câștigat-o din toate punctele de vedere, rezultatul din teren (6:2 în favoarea Politehnicii) fiind în ton cu atmosfera de sărbătoare din tribune și cu vibrația resimțită în oraș în zilele premergătoare meciului.

Acest sezon a însemnat de asemenea și trecerea la un nivel superior de organizare, existând schimbări și la nivelul băncii tehnice, și la nivelul staffului tehnic. În iarna anului 2014 Sorin Brîndescu trecea din funcția de manager sportiv al clubului în cea de antrenor principal al echipei, înlocuindu-l pe fostul internațional român Paul Codrea, cel ce a condus destinele clubului în primele două sezoane. De asemenea în funcția de manager sportiv venea Sorin Boiangiu, alături de această echipă tehnică reușind să ne păstrăm și să ne mărim avansul de puncte pe care l-am avut în pauza competițională. De asemenea formatul competiției ne-a permis sărbătorirea promovării într-o dublă manșă împotriva câștigătoarei competiției din județul Caraș – Severin, Voința Lupac. Adio-ul spus de noi ligilor inferioare a reprezentat o partidă disputată într-un cadru idilic în Munții Banatului, alături de peste 1000 suporteri alb-violeți.

Ne bucură de asemenea faptul că îndârjirea și lupta noastră a fost model pentru alte grupuri de suporteri care au ales să își reînvie cluburile de tradiție defuncte. În acest sezon au apărut inițiative similare cu a noastră și în alte orașe din România ce odinioară cunoșteau gloria fotbalistică, precum Pitești sau Sibiu. De asemenea cei care organizează Politehnica Timișoara au fost și unii dintre principalii pioni ai inițiativei ”Fotbal fără patroni” ce a avut ca scop organizarea unui turneu între echipele ”phoenix” susținute financiar de către suporteri. Turneul a fost un real succes, peste 1000 spectatori asistând la Sibiu, în Sala Transilvania, la partide de fotbal în sală între patru cluburi reînființate de suporteri: Voința Sibiu, FC Argeș, FC Vaslui și Politehnica Timișoara. Turneul a fost câștigat de băieții noștri, dovadă a pregătirii și organizării superioare, însă a însemnat un real succes pentru toate competitoarele și pentru însuși scopul inițiativei: acela de a demonstra că în fotbal se poate și altfel.

Reîntoarcerea Politehnicii

Primul sezon în fotbalul profesionist pentru ”noua Politehnica”, așa cum a fost numită de mass-media locală și națională a însemnat și o promovare în cel de-al doilea eșalon fotbalistic. Aceasta a fost obținută după o luptă de-a lungul sezonului cu cluburi cu bugete superioare și cu modele de organizare diferite, beneficiind de sprijin financiar majoritar din partea autorităților locale sau județene, precum Național Sebiș, Metalurgistul Cugir sau Performanța Ighiu. Alb violeții au terminat sezonul pe primul loc, cu o linie de clasament de 20 victorii, 1 egal și 7 înfrângeri, cu un avans de patru puncte față de echipa clasată pe locul doi, Performanța Ighiu, reprezentanta județului Alba în competiție. Am avut din nou cel mai mare număr de goluri marcate în competiție, dovadă a faptului că ne-am păstrat principiul privind practicarea unui fotbal ofensiv, plăcut publicului spectator, însă alternanța rezultatelor pozitive cu cele mai puțin faste au demonstrat nivelul superior al ligii în care am evoluat. De asemenea au relevat organizarea mult mai bună a marii majorități a participantelor la competiție, în comparație cu primele trei sezoane pe care le-am petrecut în ligile inferioare.

Toate aceste lucruri ne-au făcut și pe noi să ne adaptăm cerințelor fotbalului în care evoluăm, implicarea tuturor voluntarilor Druckeria asigurând un climat de stabilitate și performanță clubului, răspunzând în acest fel în mod optim tuturor cerințelor staff-ului tehnic sau ale componenților primei echipe.  Am asigurat toate costurile legate de participarea noastră la competiție, formatul Ligii a III-a implicând deplasări mai lungi decât cele din ligile inferioare, beneficiind de asemenea și de un important sprijin logistic din partea Universității Politehnica Timișoara.

Contactul cu aerul tare al fotbalului de ligă secundă

Eșalonul secund fotbalistic românesc a suferit modificări de structură chiar din prima ediție la care a participat Politehnica Timișoara în noua formă de organizare. Trecerea de la un sistem cu două serii geografice la unul cu o singură serie cu 22 de cluburi participante a însemnat o nucă mult prea tare pentru patru dintre competitoare, care au abandonat de-a lungul sezonului. Însă pentru Politehnica Timișoara a reprezentat un sezon din care am învățat multe. Prin aceeași implicare din sezoanele trecute însă beneficiind de o vizibilitate și de o notorietate mai mare am reușit să atragem peste 400.000 EUR din cotizații ale suporterilor, sponsorizări, parteneriate, incluzând aici și sprijinul oferit de UPT în privința deplasărilor și a costurilor de cazare a fotbaliștilor. Am reușit să ducem competiția la bun sfârșit din punct de vedere organizatoric, fiind unul dintre puținele cluburi din ligă fără datorii către autorități, alte cluburi sau terți.

De asemenea acest sezon a reprezentat o provocare pentru toți cei implicați în proiectul Politehnica Timișoara, din punct de vedere sportiv reușind să ne îndeplinim obiectivul: acela de a evita retrogradarea, în paralel cu consolidarea organizațională a clubului. Ne-am adaptat cu brio rigorilor ligii în care am evoluat, parcurgând peste 18.500 kilometri de-a lungul celor 10 luni de competiție, cu deplasări lungi la echipe precum Foresta Suceava sau Dacia Unirea Brăila. Alternanța rezultatelor s-a datorat în principal lipsei de experiență la nivelul lotului, nucleul fotbaliștilor fiind cel cu care am reușit promovarea din Liga a III-a. Am pierdut multe puncte în acest sezon datorită unor greșeli copilărești, însă am oferit suporterilor noștri în același timp pasiune și luptă în diferite momente ce vor rămâne de referință în istoria clubului. Dubla manșă cu UTA Arad precum și alte partide disputate pe stadionul Dan Păltinișanu sau pe stadionul Știința au suscitat un interes crescut și au reușit să atragă la stadion un număr mare de suporteri. Echipa de voluntari Druckeria implicată în organizarea clubului a reușit să îi transforme pe aceștia în membri cotizanți, plătitori de bilet de intrare sau contribuabili ce au redirecționat 2% din impozitul pe venit, asigurând astfel bugetul necesar pentru plata tuturor cheltuielilor derivate din activitatea competițională.

Avem un drum si nu ne vom opri!