Ne apropiem de finalul anului 2025 și îl trecem în revistă alături de Orlando Ștefan, antrenor al echipei de senioare și coordonator al Academiei.

Un parcurs aproape perfect ne-a adus promovarea în Superliga Feminină și, deși nu ne dădea nimeni vreo șansă, suntem în play-off-ul campionatului. Care sunt principalele concluzii la finalul acestui an?

Acest an a fost mai mult decât o succesiune de rezultate. A fost o adevărată declarație de identitate. Promovarea în Superliga Feminină nu a venit întâmplător și nici nu a fost rodul unui context favorabil, ci rezultatul unei munci asumate, începute într-o perioadă în care puțini credeau cu adevărat. Faptul că, imediat după promovare, am ajuns în play-off spune totul despre caracterul acestui grup.

Echipa a demonstrat că, atunci când există un nucleu de jucătoare care îmbină experiența cu tinerețea, un vestiar unit și sportive dispuse să se sacrifice pentru binele colectiv, diferența față de forțele consacrate ale campionatului poate fi semnificativ redusă.

Concluzia principală este una clară: Politehnica Timișoara Femina a arătat că seriozitatea, coerența și spiritul de sacrificiu pot construi performanță reală. Am văzut o echipă care nu s-a speriat de nume mari, care a crescut de la meci la meci și care a înțeles rapid ce presupun rigorile Superligii. Mai presus de rezultate, am câștigat respect.

Poate cea mai mare realizare a acestui sezon este schimbarea percepției: de la statutul de „nou-promovată fără șanse” la cel de „echipă respectată în play-off”.

Cum vezi echipa în acest moment și care este obiectivul pentru primăvară?

În acest moment, echipa este matură. Nu perfectă, dar matură. Există o diferență uriașă între entuziasmul începutului și echilibrul de acum. Jucătoarele au învățat să gestioneze presiunea, să accepte momentele dificile și să lupte până la capăt. Ne aflăm într-un punct bun și se vede o echipă care știe ce vrea și care nu mai intră pe teren în postura de outsider.

Pentru primăvară, obiectivul este consolidarea identității și confirmarea valorii – mai pe scurt, consolidarea statutului de echipă de play-off. Nu vorbim despre promisiuni spectaculoase, ci despre continuitate: să rămânem competitivi, să creștem nivelul jocului și să demonstrăm că prezența în play-off nu este un accident, ci un pas firesc într-un proiect solid.

Dacă vor apărea și rezultate spectaculoase, acestea vor veni ca un bonus, nu ca o presiune suplimentară.

Să nu uităm faptul că, din primăvară, va debuta și Cupa României, ceea ce înseamnă că avem încă o șansă în plus de a realiza un parcurs foarte bun, care să valideze întregul sezon.

În ceea ce privește Academia, la Under 15 a fost prima oară când am lipsit de la turneul final, iar la Under 17 am obținut din nou medalia de argint. Ce ne-a lipsit în acest an?

La Under 15, absența de la turneul final a fost dureroasă, dar necesară ca lecție. Problema nu este lipsa talentului, ci constanța competitivă. La această vârstă, diferența se face adesea între a câștiga duelurile, a rămâne lucid sub presiune și a menține un ritm de joc suficient de ridicat pe tot parcursul sezonului.

A lipsit, de asemenea, experiența competițională în momentele-cheie și, poate, o doză mai mare de răbdare. Au existat momente, pe parcursul sezonului, în care detaliile tactice au făcut diferența în meciurile cu echipe valoric egale. Sunt generații care trebuie crescute, cu mare atenție și răbdare, nu grăbite.

La Under 17, medalia de argint reprezintă, din nou, o confirmare a valorii. Dar argintul te obligă să te întrebi ce lipsește pentru aur. Răspunsul vine din detalii:

  • gestionarea presiunii
  • luarea deciziilor în momente-limită
  • un plus de cinism în fața porții, în meciurile decisive
  • acea mentalitate de „învingător”, care se formează în timp, nu peste noapte

Nu a lipsit valoarea, ci poate acel 5–10% de luciditate în momentele-cheie și, uneori, șansa. Academia merge pe drumul bun, însă performanța mare cere continuitate, răbdare și exigență maximă.

Cum vezi situația actuală la junioare, cu Under 15 calificată la Liga Elitelor, iar Tineretul matematic în play-off?

Aceasta este dovada clară că Academia funcționează. Calificarea în Liga Elitelor și prezența în play-off confirmă stabilitatea piramidei de dezvoltare. Există un flux constant de jucătoare talentate, există continuitate, iar metodologia este unitară, de la junioare până la senioare – un aspect esențial în fotbalul modern.

Totodată, faptul că tinerele sportive evoluează deja în meciuri cu miză le pregătește pentru nivelul Superligii. Tranziția către prima echipă va fi, astfel, mult mai firească.

Este, poate, cel mai important semnal pentru viitor și pentru toți cei care și-au pus încrederea în noi: Politehnica Timișoara Femina nu trăiește doar din prezent, ci își construiește viitorul cu răbdare, multă muncă și viziune. Consider că cheia sustenabilității constă în legătura strânsă dintre echipa de senioare și tinerele speranțe formate în propria academie.

Care sunt cele mai frumoase momente din acest an?

Frumusețea adevărată a acestui an a stat în lucrurile mai puțin vizibile: lacrimile de bucurie din vestiar, îmbrățișările după meciuri grele, debuturile tinerelor crescute în club, meciurile în care echipa a refuzat să cedeze, gestionarea momentelor survenite după înfrângeri. Sunt momente care nu apar mereu în statistici, dar care definesc o echipă adevărată.

Însă dacă ar fi să aleg trei momente ale anului 2025, consider că acestea ar fi cele mai frumoase:

  • Promovarea – o performanță construită în timp, nu doar obținută
  • Calificarea în play-off în primul sezon de Superligă – surpriza plăcută a campionatului
  • Rezultatele Academiei – în special argintul de la U17 de la Cluj

Un mesaj pentru Poliști, la final de an

Le transmit un mesaj simplu, dar sincer: ceea ce construim aici merită toată susținerea. Aceste fete nu joacă doar pentru puncte, ci pentru culori, pentru istorie și din respect pentru club. Drumul nu va fi mereu lin, ci unul cu suișuri și coborâșuri, dar este un drum corect. Iar atunci când munca este cinstită, rezultatele apar neapărat.

Poliști, vă mulțumesc pentru energia pozitivă pe care ne-o transmiteți la fiecare meci! Anul acesta am demonstrat că alb-violetul nu înseamnă doar tradiție, ci și ambiție și multă muncă. Promitem că în primăvară vom lupta la fel: organizați, curajoși și cu respect pentru culori. Vrem să confirmăm în play-off și să vă facem mândri de fiecare dată când intrăm pe teren. Împreună suntem Poli – împreună suntem o familie!

Să aveți un an 2026 spectaculos, cu sănătate și reușite pe toate planurile. Ne revedem pe gazon pentru noi bătălii câștigate împreună! La mulți ani!

Doresc la final să transmit un mesaj și pentru staff și persoanele din familia alb-violetă

La finalul unui an intens, marcat de rigorile competiției și de dorința de a onora blazonul Politehnicii Timișoara, simt nevoia să adresez un scurt mesaj oamenilor care fac parte din familia alb-violetă. În fotbal, lumina reflectoarelor cade adesea pe cele care înscriu, însă succesul este, în realitate, un cumul de factori unde detaliile sunt cele care fac diferența.

Vreau să încep cu mulțumiri către vicepreședintele Diana Coltofean, a cărei viziune și echilibru administrativ ne permit să ne concentrăm pe ceea ce contează: performanța pe gazon.

Îi adresez un gând de recunoștință și președintelui Călin Pașca – deși rigoarea muncii îl ține uneori departe, ne bucurăm când îl avem alături de noi.

În plan tehnic, sunt onorat să am alături profesioniști veritabili. Ovidiu Preda, îți mulțumesc pentru loialitate și pentru echilibru. Remus Datcu, pregătirea fizică a fost ireproșabilă, un factor important al parcursului nostru, iar Petru Țurcaș, siguranța buturilor noastre poartă amprenta experienței tale. Mulțumiri lui Ionuț Picek, analistul care ne oferă oglinda rece a cifrelor, esențială în fotbalul modern.

Sănătatea jucătoarelor este pe mâini sigure. Recunoștința mea merge către dr. Musab Al-Qatawneh, către kinetoterapeuții Oana Vuinov și Samir Țugurlan, și către Rodica Bogdan, maseurul neobosit care ne-a fost alături până de curând. Voi sunteți cei care ați făcut miracole după fiecare contact dur, menținând echipa aptă de luptă.

Nu în ultimul rând, funcționăm datorită disciplinei logistice impuse de Bogdan Comănișteanu „Milli”, un om de mare nădejde. Le mulțumesc tuturor celorlalți colaboratori care fac ca mecanismul alb-violet să nu se gripeze niciodată.

De asemenea gândurile mele bune se îndreaptă și spre toți sponsorii, partenerii și oamenii care ne susțin din umbră.

Cu bune, cu rele am demonstrat că suntem o familie. Să pășim în 2026 cu același respect pentru culori și cu ambiția de a confirma în play-off. Vă mulțumesc pentru fiecare oră sacrificată și vă urez un An Nou spectaculos, cu sănătate și împliniri! Hai Poli!

Nu în ultimul rând, Fetelor,

La finalul acestui an, vreau să punem puțin „mingea pe pământ” și să privim în urmă la tot ce am construit. Fotbalul, așa cum îl înțelegem noi la Poli, nu este doar un sport de coordonare și efort, ci un exercițiu de caracter.

Sunt mândru de modul în care ați înțeles că succesul nu se negociază, ci se muncește secundă de secundă. Am avut momente de strălucire, dar am avut și meciuri în care am suferit împreună. Însă cel mai important câștig al acestui an nu sunt doar punctele din clasament, ci mentalitatea de grup pe care ați dezvoltat-o. Ați demonstrat că sunteți o echipă care nu cedează, care respectă culorile alb-violet și care joacă cu inima pentru Timișoara.

Intrăm în 2026 cu o responsabilitate și mai mare. Play-off-ul care ne așteaptă în primăvară nu va fi un drum lin, ci o bătălie a nervilor și a pregătirii fizice. Vă cer să rămâneți profesioniste și în perioada de vacanță: odihniți-vă, dar nu uitați că marea performanță se hrănește cu disciplină, chiar și atunci când nu suntem la stadion.

Vă mulțumesc pentru sudoarea de la fiecare antrenament și pentru sacrificiile pe care le faceți. Sunteți modele pentru fetițele care vin la meciurile noastre visând să ajungă ca voi.

Bucurați-vă de sărbători alături de familiile voastre, încărcați-vă bateriile și reveniți cu aceeași foame de victorii. Ne revedem pe gazon, gata să luptăm pentru fiecare metru de teren! La mulți ani, campioanelor!