Start în forţă în Divizia A, într-o superbă toamnă ’87: 2-1 asupra Universității Craiova şi epocalul 2-1 cu Dinamo. Dinamo, mare ”dușman” al fotbalului polist, avea una dintre cele mai bune echipe de club din Europa acelor ani și una dintre cele mai bune pe care le-a avut vreodată România. A fost momentul culminant al rivalității Poli ­– Dinamo. În 1975, 1977 şi 1982, Dinamo cucerea titlul la capătul unor campionate în care pierduse la Timişoara. La 8 noiembrie 1987, în etapa a 11-a, Dinamo ateriza pe Bega în rol de mare echipă. Cu Mircea Lucescu antrenor şi cu marea echipă care peste doi ani şi jumătate va ajunge în semifinalele Cupei Cupelor. Pentru a ţine trena Stelei, cu care se bătea la titlu, alb-roşiii n-aveau voie să greşească. Le trebuia victoria, altfel riscau să piardă campionatul încă de atunci, când încă mai era destul de jucat din tur. (Pe atunci, Steaua și Dinamo mergeau ”cap la cap”, locul 1 fiind decis, practic, de rezultatele lor directe. De fapt, a doua jumătate a anilor ’80 a însemnat o luptă sălbatică între Steaua și Dinamo, rivalitate ce semnifica neînțelegerile majore existente, pe plan politic, între Armată și Securitate). Dar Poli a fost în zi de graţie. O zi însorită şi rece. Montaţi de antrenorul Ion V. Ionescu, refuzând cedarea meciului (s-a supus la vot printre jucători, înainte de meci!), luptând împotriva arbitrajului incredibil de părtinitor (acordând un penalty și validând un gol – mingea n-ar fi depășit linia porții – extrem de controversate pentru oaspeți) şi susţinuţi de 50.000 de suporteri, studenţii au dat o lecţie de viaţă şi de fotbal. C. Varga a marcat un gol incredibil dintr-o lovitură liberă de la mare distanță (35 m, puțin lateral stânga, spre poarta dinspre Sala Olimpia, mingea atingându-l pe I. Andone, aflat în zid, și intrând în plasă). Va fi singura înfrângere a “câinilor” în acel sezon. (Poli chiar a primit o primă de la Steaua). Iar cu acele două puncte pierdute la Timişoara, Dinamo ar fi fost campioană. A fost, până la urmă, un prolog la Revoluţia din 1989. La final, Lucescu le-a promis timișorenilor retrogradarea. Iar legenda spune că de la acel joc se va trage retrogradarea alb-violeților…

Caseta tehnică:
Politehnica Timișoara – Dinamo București 2-1 (1-0)
Divizia A 1987/88, 8.11.1987, ora 14, Timișoara, stadion 1 Mai, spectatori 50.000.
Au marcat: Ilcu (28), C. Varga (84) – Ioan Varga (85). Penalty ratat: Mateuț (77).
Arbitru: Gr. Macavei (Deva).
Politehnica: I. Almășan – Pascu, Crăciun, Oancea, C. Varga – C. Neagu, Oloșutean (38, Șunda), Ad. Manea – China (65, Ionuț), Ilcu, Bozeșan II. Antrenor: Ion V. Ionescu.
Dinamo: Moraru – Rednic, Al. Nicolae, I. Andone, Ioan Varga – D. Lupu (67, Damaschin I), I. Lupescu, M. Stoica (55, Orac), Mateuț – Mihăescu, Cămătaru. Antrenor: Mircea Lucescu.

Fragment din cartea ”Politehnica Timișoara – Fotbalul și handbalul”, de Octavian Stăncioiu și Viorel Jurcuț, apărută la Editura Politehnica, la 4 decembrie 2021, cu ocazia Centenarului Societății Sportive Politehnica Timișoara