Revenit din iarnă între alb-violeţi, Dorin Codrea va evolua şi în sezonul următor pentru echipa noastră! Mijlocaşul central în vârstă de 23 de ani se află la a doua perioadă în tricoul Politehnicii. În prima a fost antrenat la nivelul Ligii a IV-a chiar de vărul său, fostul internaţional Paul Codrea.

La fel ca şi fostul jucător al Sienei, Dorin e un produs al LPS Banatul. Talentul său a fost remarcat de la o vârstă fragedă iar în 2008, la numai 11 ani, a fost protagonistul unui record inedit, fiind cel mai tânăr marcator într-o competiţie de seniori. A înscris pentru Avicola în „Municipiu”. „Îmi amintesc, parcă am marcat din penalti”, rememorează Dorin Codrea. Mai mult, la 16 ani a debutat cu gol pentru Politehnica în „D”, într-un 6-0 cu Arsenal Flacăra Făget. Antrenorul Paul Codrea, revenit între timp în familia Politehnicii, a spus după meci că verişorul său poate să joace şi mai bine. Cu timpul, Dorin a progresat, promovând cu alb-violeţii până la nivelul Ligii a II-a. Nu a rămas la echipa noastră pentru primul sezon în acest eşalon, jucând apoi tot în zonă la Millenium Giarmata, ACS Poli şi CSC Dumbrăviţa. Din iarnă mijlocaşul a revenit la Politehnica în Liga a II-a, împrumutul său de la ACS Poli fiind extins şi pentru stagiunea 2020-21.

Iată câteva dintre gândurile promiţătorului mijlocaş timişorean înaintea viitorului campionat:

Dorine, ne gândim că pentru tine nu a fost grea alegerea de acum. Nu ai apucat să joci foarte mult de la revenirea în iarnă la Politehnica (din cauza pauzei forţate)!

De când am fost întrebat ce vreau să fac am spus că vreau să rămân în continuare. A fost şi dorinţa mea, nu doar a celor din club!

Faţă de prima ta perioadă la Politehnica, ce s-a schimbat în privinţa calităţilor tale fotbalistice, unde ai spune că te-ai îmbunătăţit?

Eu spun că în perioada aceasta, cât am fost despărţit de Poli, a fost o perioadă în care m-am schimbat mult în bine. Am crescut în joc, m-am maturizat foarte mult, am jucat constant doi-trei ani de zile. Nu am avut activitatea întreruptă de accidentări, nici nu am fost ţinut pe tuşă. Cred că asta a fost perioada în care m-am schimbat cel mai mult.

Chiar la Dumbrăviţa ai avut o primă jumătate de sezon bună, în 2019.

Da, da, am dat opt goluri.

Astfel, te-a remarcat din nou Politehnica.

Cum am spus, sunt un alt jucător faţă de cel de acum trei ani, când plecam de la Poli.

S-a schimbat şi ceva în profilul tău, ai fost un mijlocaş ofensiv, acum joci ceva mai în spate?

Da, mai defensiv, am jucat pe mai multe posturi la ACS Poli şi mi-a prins bine. M-am obişnuit pe postul ăsta şi-mi place. Valeriu Răchită m-a folosit în fiecare meci, mi-a dat încredere şi asta m-a ajutat să cresc.

Ai venit cumva în zona terenului în care evolua vărul tău mai mare, Paul, nu?

Da, cine ştie, trebuie să o iau şi eu pe urmele lui!

Te-ai mai sfătuit cu el pe teme fotbalistice în ultima perioadă?

Am mai vorbit cu el, dar nu foarte mult. Mi-a mai dat sfaturi… În familie ne întâlnim.

Din cauza diferenţei de vârstă dintre voi lumea spunea că eşti nepotul lui şi ai avut şi această poreclă „Nepotu’”.

Sunt verişorul lui primar. Şi acum ne confundă lumea, eu aş fi nepotul, el unchiul, dar suntem verişori!

Pentru tine cum a fost această perioadă de pauză, nu cred că ţi-a prins bine pentru că erai în formă?!

A fost o perioadă grea pentru toţi, am fost departe de antrenamente, de meciuri, de suporteri, de toată lumea. Dar am primit un program şi am făcut toţi pregătire. E însă diferit să te antrenezi singur faţă de antrenamentele cu echipa. E o diferenţă foarte mare. Sperăm să intrăm pe un făgaş normal şi să fie bine. Aşteptăm cu nerăbdare toţi acest lucru.

Ai apucat totuşi să joci la începutul anului din nou în alb-violet. Ţi-a fost dor de public, suporteri?

Da, mi-a fost dor, şi de suporteri, sunt al 12-lea jucător pentru noi. Sunt un factor foarte important. Nu multe echipe din Liga 2 se bucură de asemenea suporteri!