Cele două orașe din vestul țării își dispută întâietatea privind primul joc de fotbal disputat pe teritoriul actual al României.

La Timișoara primul astfel de meci consemnat în presa vremii. Acesta s-a desfăşurat la 25 iunie 1899. A fost un joc cu ocazia sărbătorilor de sfârşit de an şcolar de la Liceul Piarist din oraş, disputat pe terenul Velocitas, între două echipe de elevi ai liceului, încheiat, după 45 de minute, cu scorul de 0-0. Organizatorul întâlnirii a fost profesorul de gimnastică Károly Müller. Ziarul local de limbă maghiară “Délmagyarországi Közlöny”, a publicat apărea o ştire care anunţa meciul, precum și, ulterior, o cronică a acestuia.

Cea dintâi întâlnire oficială din punct de vedere regulamentar, cu public şi arbitri, a avut loc în acelaşi an, la 15 august, la Arad, între sportivi ai Societăţii de Fotbal din localitate. Aceasta era prima echipă organizată de fotbal de pe teritoriul actual al ţării noastre, înfiinţată la 5 iulie 1899, dar va fi desfiinţată rapid şi înlocuită, la 25 august acelaşi an, cu un club polisportiv, având ca sport de bază fotbalul, numit Clubul Atletic Arad (CAA). Așadar, la Timișoara a avut loc primul meci consemnat în presă, iar la Arad, primul meci implicând jucători ai unei echipe organizate. Ambele localități se aflau, pe atunci, în Austro-Ungaria.

Rivalitatea Poli – UTA a început în 1964. Dar ”războiul” fotbalistic Timișoara – Arad este mult mai vechi.

Cele două oraşe se află la o distanță de doar aproximativ 60 km, iar râul Mureş (care desparte provinciile istorice Banat și Crișana) era limita sudică a Aradului, oraș care s-a extins ulterior (în a doua jumătate a anilor ’40) și dincolo de Mureș, adică în Banat.

Timișoara și Aradul îşi dispută paternitatea primului meci de fotbal jucat pe teritoriul de azi al României, în 1899 (pe atunci se aflau în Austro-Ungaria). Au fost apoi rivalitățile de club: CAT – CAA (anii ’1900 și ’1910), Chinezul – CAA (anii ’1910), Chinezul – AMEFA (anii ’1910), în Austro-Ungaria; Ripensia – AMEFA (anii ’1930), CFR – ITA (anii ’1940), în România. Dar cea mai mare rivalitate va fi între Poli și UTA.

Rivalitatea Timișoara – Arad a fost amplificată și de faptul că Aradul a fost inclus în Regiunea Banat, cu reședința la Timișoara, în noua organizare administrativ-teritorială a României din 1960 (existentă până în 1968).

Meciul cu cele mai grave incidente din istorie a fost Ştiinţa – UTA, din primăvara 1964, în primul eșalon. Partida de la Timișoara, din campionat, s-a încheiat 3-3, iar rezistența dârză a oaspeților (care aveau, însă, și ei emoții la retrogradare) și arbitrajul defavorabil au generat ciocniri între suporterii poliști și forțele de ordine (care chiar au tras focuri de armă în aer). Curaj nebun, într-o perioadă în care abia trecuseră câțiva ani de la destalinizare. S-a lăsat cu arestări și, în rândul studenților (majoritatea de la Politehnică) implicați, cu exmatriculări. Terenul Științei a fost suspendat, iar echipa a jucat ultimele meciuri de acasă, din acel sezon, la Reşiţa. La finalul ediţiei, gruparea timișoreană a retrogradat în divizia secundă. De atunci, între Poli și UTA există o rivalitate extremă.

Ioan Igna, care de-a lungul timpului a jucat la ambele echipe, va declara ulterior: ”A fost o rivalitate care se menţine şi astăzi, pe care eu pur şi simplu nu o înţeleg. Arădenii spun că atunci când s-a făcut regiunea Banat, timişorenii nu dădeau fonduri Aradului, şi de aici a început totul”.

La UTA s-a afirmat timișoreanul Petschowski, cel care, până la apariția lui Dobrin, va fi considerat de mulți drept cel mai mare jucător din istoria fotbalului românesc. El nu a activat niciodată la Poli.

Sâmbătă, alb-violeții întâlnesc un club nou al Aradului, pe Viitorul. Meciul se va disputa pe stadionul Banatul din Sânicolaul Mic, cartier arădean aflat în… Banat.

Foto: Secvență dintr-un meci UTA – Poli din 1973